Categorie: Clubul de ras

Mai mulți asistați social din Ploiești, revoltaţi că au fost chemați la curățenia generală din oraş. Noul primar le-a transmis că dacă refuză să muncească nu vor mai primi venitul minim garantat.

Lucrezi în construcții, dar nu ești în stare să pui două plăci de faianță în baia apartamentului unde stai cu chirie cu încă opt inși.
Învârți cinci zile pe săptămână betoniera, iar vineri cheltui trei sferturi din banii câștigați, la ruletă și păcănele. Celălalt sfert îl oprești pentru sâmbătă, când te îmbraci frumos în alb, din cap până în picioare și niciodată nu uiți să îți ridici gulerul, te duci la „disco” și sorbi 3 ore dintr-un pahar de J&B cu Red Bull și dai dedicații pentru „frații tăi” pe melodiile lu’ Biju. Se termină distracția, discoteca se golește si „bombardierul” din tine se roagă de unul și de altul să te lase și pe tine acasă că nu mai ai bani de taxi, iar pe drum povestești cum ai agățat-o pe una și începi să te lauzi cu alte „victime” care ți-au căzut în plasa de Don Juan.
Îți cumperi parfum numai de la „băieți”, iar tricoul cu cap de mort, cea mai reușită imitație pe care ai gasit-o de la Philipp Plein, e piesa maximă din dulapul tău. Acum nu mai fumezi mărar în spatele casei, ci tragi un „cui” pe „zona ca băieții”. Mereu ești „pă barosăneala” si faci numai chestii „corespunzătoare”.
Toți te știu de Dorel, dar tu pe Facebook ai numele „Dorian sheful thau”, iar ca poza de profil, un pistol pe masă, un pachet de țigări lângă, un card și-o linie de coca. Ai o sută de poze cu tatuaje cu diferite mesaje gen „Dumnezeu e cu mine” , îngeri, lei ,tigri, scheleți cu săbii, iar tu ai tatuate pe antebraț o ancoră și o sirena, desenate parcă de un copil de clasa a 2-a.
Te pozezi lângă mașinile altora cu piciorul pe roată și privirea spre cer, de parcă ar fi scena finală din filmele cu Zorro. Te crezi mafiot, dar zilnic prietenii tăi de pe Facebook primesc cereri de la Candy Crush, să îți dea vieți și energie.
Cine mai e ca tine, la rubrica „Studii” ți-ai pus „școala vieții”, iar la loc de muncă „Durex” .
La „localitate” ți-ai pus cel mai apropiat oraș de satul în care locuiești cu adevărat și te lauzi ca acolo e kilometrul zero, de unde s-a născut șmekeria.
Scoți la suc o fată și ai pretenția s-o ai apoi în pat, ca deh ai cheltuit cu ea, iar în caz că te refuză o numești „panaramă” și „materialista”, că îți vrea banii tăi de mucea.
Singura personalitate cu care ai dat mâna a fost primarul satului la „Sărbătorile porumbului”, iar primul lucru pe care-l faci când ajungi în Anglia de exemplu, e să te pozezi cu statuile de ceară ale celebrităților ca să vadă și „țăranii” de acasă ce te-ai ajuns.