Categorie: Stiati ca…

1. Te scapă de stres. Când o persoană are orgasm, creierul eliberează oxitocina în sânge, un hormon responsabil pentru starea de bine. În plus, s-a constatat că atunci când femeile au orgasm, o parte a creierului, responsabilă cu anxietatea, are o activitate scăzută.

2. Te face să te concentrezi mai bine. O partidă de sex fierbinte te ajută să te concentrezi mai bine, mai ales când ambii parteneri ating orgasmul. Pentru a avea o minte brici, experţii americani le recomandă bărbaţilor să le ofere partenerelor sale cel puţin un orgasm pe zi.

3. Te scapă de insomnie. Relaxarea din timpul orgasmului scade foarte mult nivelul de anxietate, cauze ale insomniei pentru multe persoane. Fă sex înainte de culcare dacă vrei să scapi de insomnie şi bucură-te de un somn mai odihnitor.

4. Vei fi mai optimistă. Un studiu de la Universitatea de Stat din New York a arătat că femeile care au făcut sex fără prezervativ au fost mai puţin deprimate decât cele care au folosit prezervative sau n-au făcut sex deloc.

5. Ajută la atenuarea durerii. Orgasmul te poate scăpa de orice durere, inclusiv dureri de artrită, dureri după intervenţii chirurgicale sau chiar în timpul naşterii. Cum este posibil? Creierul eliberează oxitocina şi endorfine, hormoni responsabili cu alinarea durerii.

6. Îi ajută pe bărbaţi să treacă peste răceală. Un studiu la o universitate germană a studiat 11 bărbaţi, care au fost rugaţi să se masturbeze până la finalizare. S-a descoperit că excitaţia sexuală şi orgasmul a crescut numărul de celule albe, care protejează corpul împotriva infecţiilor .

7. Trăieşti mai mult. Experţii americani au studiat 918 bărbaţi care au probleme cardiace. Ei au descoperit că cei care au mai mult de două orgasme pe săptămână au şanse să trăiască mai mult decât cei care au avut mai puţin de două orgasme pe lună.

8. Stimulează creierul. Cercetătorii de la Universitatea din New Jersey susţin că orgasmul stimulează creierul. Aceştia au analizat la RMN câteva femei masturbându-se şi au constatat că, în timpul orgasmului, creşte fluxul de sânge spre creier.

Raspuns student: Se masoara lungimea barometrului, se leaga barometrul cu o sfoara si se coboara de pe acoperisul cladirii; inaltimea cladirii = lungimea barometrului + lungimea sforii.
Studentul a fost dat afara de la examen, a facut contestatie, care a fost acceptata pentru ca s-a considerat ca intrebarea nu impunea o anumita solutie.
Dar cum raspunsul sau nu putea edifica examinatorul asupra cunostintelor de fizica dobandite la cursul respectiv, o noua examinare a avut loc.
Raspuns student: Se arunca barometrul de pe cladire si se masoara timpul pana la impactul cu solul. Inaltimea cladirii = (g*t^2)/2.
Examinatorul solicita o alta solutie.
Raspuns student: Daca este o zi insorita, se aseaza barometrul pe cladire si se masoara umbra de pe sol. Cunoscand lungimea barometrului si a umbrei, totul se reduce la o simpla problema de asemanare.
Examinatorul solicita o alta solutie.
Raspuns student: Se leaga barometrul cu o sfoara si este lasat sa oscileze liber la
sol si pe cladire. Cum perioada de oscilatie depinde de acceleratia
gravitationala (g), se poate masura inaltimea cladirii in functie de variatia „g”.
Examinatorul solicita o alta solutie si atrage atentia studentului ca este ultima sa sansa.
Raspuns student:
Solutia pe care o asteptati de la mine banuiesc ca este masurarea presiunii la sol si pe cladire – presiune care variaza cu inaltimea – si determinarea inaltimii cladirii in functie de variatia de presiune. Dar aceasta este o solutie de-a dreptul plicticoasa, de aceea va mai propun una:
Se poate propune administratorului cladirii un targ avantajos: Imi puteti spune in schimbul acestui frumos barometru care aste inaltimea cladirii…?

Studentul acesta a fost Niels Bohr, singurul absolvent al universitatii din Copenhaga laureat al premiului Nobel.