Doctorul Popescu s-a culcat cu una dintre pacientele lui si se simtea
vinovat de multa vreme. Oricat de mult a incercat sa uite aceasta
intamplare, nu reusea. Era mereu coplesit de sentimentul de vina si de
tradare a juramantului profesional.
Din cand in cand auzea acea voce calma, din interiorul lui, care-i spunea:
„Nu te mai stresa; nu esti primul medic care s-a culcat cu o pacienta
si nu vei fi nici ultimul. Si esti burlac. Asa ca asta e …
Dar, invariabil, o alta voce il readucea la realitate:
„Popescule, nu uita ca esti medic veterinar ..”