VENEȚIA:
Am sosit in oraș după o ploaie torențială, cred.
Toate străzile sunt inundate. Nu se circula decât cu barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli si cântă nişte canţonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi si broasca de la uşa camerei orăcăie îngrozitor.
LONDRA:
La Londra n-am vazut nimic din cauza ceţii. In ultima zi, ceaţa s-a ridicat pentru câteva secunde si am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul statea, dar eu n-am mai stat.
MADRID :
Orasul este frumos, are străzi largi, cu fantani ecvestre si statui arteziene. Au si un palat mare, dar cam neprimitor. In schimb locuitorii sunt simpatici, vorbareti, ospitalieri si se numesc români.
PARIS :
Dupa câte îmi aduc aminte de la școală, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline de japonezi. Numărul frumoaselor si renumitelor franțuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru si care reprezintă o italiancă urâţică ce zâmbește tâmp.
PRAGA:
La Praga am cunoscut o blonda delicioasa, care m-a servit cu o șuncă de neuitat…
BUCUREȘTI:
Ghidul pe care-l am la mine, apărut in New York , imi prezintă Bucureştiul drept capitala Ungariei. Cred că la mijloc este o greşeală. In Gara de Nord se vorbește mult turceste, ceea ce ma face sa cred ca nu sunt in București, ci în Frankfurt pe Main.