Jurnalul unui bărbat căsătorit în carantină

Ziua 1: sunt fericit, după 20 de ani o nouă lună de miere, seara nu o doare capul și uită de post, magic.
Ziua 2: Am făcut picnic în balcon, am constatat că în soare are ochii verzi.
Ziua 3: S-a îmbrăcat sexy, fără să vreau am ascuns verigheta când am văzut-o.
Ziua 4: Diseară diversificăm, ea asistentă medicală și eu instalator.
Ziua 5: Facem sarmale împreună ca în scena cu olăritul din „Ghost”.
Ziua 6: A început să o doară capul seara, îmi cade bine.
Ziua 7: Mă plictisesc, oribile conservele de fasole.
Ziua 8: Pescuiesc din balcon, dau cârnăciori din conservă la bichon, mi-a rupt guta un maidanez, trebuia să pun de o sută ca pentru somn.
Ziua 9: Am rămas fără bere, am ochit la et.1 în balconul lu’ Gicu o navetă de bere, încerc să o pescuiesc dar am agățat un bax de făină, copiii lu’ ăla de la 2 țipă și țopăie în balcon „mamiii, ninge afară!”.
Ziua 10: Nu mai avem țigări și ne uităm urât unul la altul, cred că îmi pune ceva în cafea.
Ziua 11: Nu putem să dormim noaptea de ăia de deasupra, țipete și le scârțâie patul, cred că sunt în primele zile de carantină.
Ziua 12: Mă risc, ies după țigări și bere, mă îmbrac cu o rochie de când era gravidă nevastă-mea, ciorapi cu chilot, perucă neagră. Mă machiază Veta și mă pune să merg ca manechinele alea sfrijite, mă enervează cu „mergi de parcă ți s-a rupt apa, mergi măcar ca Becali”. Am ieșit, babele în scară blocului se uită lung după mine ca la „Ai stil” și bârfe „de când stă parașuta asta în bloc la noi?”.
La butic jur că blonda din față este Gicu de la unu (el e), ne facem cu ochiul și bezele, un cocalar „ale dracu lesbi că urâte mai sunteți”, la ieșire Gicu ținând grațios naveta de bere „sugi pwla misoginule!” cu voce tabagică, cocalarul s-a căcat pe el de frică.
Până la scară am sudat trei țigări, babele tot acolo, una „țoapelor” eu n-am rezistat „moaștelor”.
Ziua 13: Noroc că avem țigări că eram în pragul divorțului.
Ziua 14: Am scăpat, dracu mai stă în carantină. 🤣🤣🤣
Text preluat!