.. Într-una din zile, în timp ce ochii sufletului meu erau trişti din pricina Singurătaţii, Inima mea zâmbea … Revoltat în sinea mea, am întrebat-o :
„De ce zâmbeşti?” … Iar ea mi-a răspuns: „… Zâmbesc, deoarece în inima mea bate Inima Întregului Univers …”
… Şi zicând aceasta, a căzut pe gânduri … Iar eu, m-am adâncit şi mai mult în Amărăciune, căci nu puteam pricepe cuvintele sale …
Nichita Stănescu