Stefan cel Mare, batran, doborat de griji si razboaie, cu vederea din ce in ce mai slabita se plimba impreuna cu un ostean prin Moldova. Ajung astia doi la marginea unui satuc, si Stefan vede un om stand pe o piatra la marginea satului. Il trimite pe ostean sa vada ce-i cu respectivu’. Osteanu’ vede, se intoarce si ii spune lui Stefan:
– Maria Ta, pe piatra e un neamt.
– Atunci, sa-i zicem satului Piatra Neamt.
Mai merg astia doi prin tara, ajung langa un alt satuc … la marginea satucului, un tip statea pe o piatra. Se duce iar osteanu’ sa vada ce-i cu ala, se intoarce …
– Maria Ta, e un neamt.
– Atunci, sa-i zicem satucului Piatra Neamt.
– Maria Ta, i-am mai zis unui sat Piatra Neamt.
– Bine, atunci … Buzau.