Un turist american vizitează Londra, când deodată simte nevoia să urineze. Caută, caută şi nu găseşte nici-o toaletă. Neavând încotro intră într-o străduţă, se apropie de un colţ mai întunecat lângă un zid mai înalt şi începe să se descheie la fermoar. Chiar înainte de-a începe a urina, simte o bătaie uşoară pe umăr. Se întoarce şi lângă el se afla un poliţist tipic englez:
– Scuză-ma, domnule, spune poliţistul, e interzis a urina în locuri publice.
Americanul se scuză, îi spune că nu are încotro, că nu se poate abţine şi nu găseşte WC.
– Te voi ajuta, zice poliţistul, vino după mine.
Îl conduce pe turist spre o portiţă în zid şi-i arată drumul în interior. Turistul intră şi ochii aproape că-i ies din orbite. Se afla într-o superbă grădină, întreţinută, plină de aranjamente cu iarbă, flori, tufe şi copaci. Poliţistul îi indică unul din copaci şi-i spune:
– Nici-o problemă, poţi să urinezi aici. Americanul urinează, respiră uşurat şi-l întreabă pe poliţist:
– Spune, asta-i ceea ce se cheamă Amabilitatea Engleză?
– Nu, răspunde politistul, noi numim asta Ambasada Franceză.