Un punct de vedere..!
”Dragă domnule Cearceaf Alb (n.n. Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea, Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Muntenie și Dobrogei, Locțiitor al Tonului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – titlul complet al Patriarhului României, conform art. 25, alin 2, din Statutul pentru organizarea și funcționarea BOR), mi-ar fi plăcut să te văd cu veșmântu-ți curat, în fruntea cohortelor de popi cărora le-ai luat și clanța de la ușă, în genunchi, rugându-te pentru sufletele celor plecați și pentru sănătatea celor rămași. Mi-ar fi plăcut să te dai dracului jos din Mercedesul cu scaune încălzite și să mângâi pe creștet mamele care-și caută copiii. Mi-ar fi plăcut să tragi clopotele bisericilor ca-n noaptea Învierii să știe lumea că e prăpăd. Mi-ar fi plăcut sa-ți trimiți slugile în spitale, să le duci o sticlă cu ceai celor care au salvat necondiționat viețile oamenilor. Multe mi-ar fi plăcut. Mă gândesc că nu era prea mare păcatul să trimiți niște slugi d-alea care-ți cară cârja, ăia care-ți șterg inelul de praf sau vreo doi-trei țârcovnici care spionează babele în biserică să le spună oamenilor că le pui la dispoziție ceva, orice. N-am văzut să trimiți vreun Înalt d-ăla cu chipiu să dea o mână de ajutor cuiva. Să le spui că le îngropi morții fără bani. Să le dai o farfurie de mâncare orfanilor, să scoți din seiful tău aurit ceva, orice, chiar și o icoană,
să le alini durerea. Lingăii ăia de lângă tine nu ți-au zis că tinerii ăia care sunt răniți plătesc impozite din care tu-ți faci mall (n.n. Catedrala Mântuirii Neamului)? Costel ăla, mâna dreapta a lu’ Skaraotzki, nu ți-a zis că managerii mai dau și de la ei câteodată? Nu, tată, d-aia tu ești singurul Preafericit într-o țară în doliu.”
– Mirela VOICU – Editor coordonator la Antena 1 –
(mi-am permis să completez textul autoarei cu două note, referitoare la titulatura completă a Patriarhului României, respectiv ctitoria acestuia).